Nedita G.*, Nitu A*., Stoian M.**, Martinof I.*, Belc N.*, Stancov A.*
* Institutul de Bioresurse Alimentare
** Facultatea de Economie Agroalimentara, ASE, Bucuresti

Partea II

Concret, in proiect s-a urmarit, respectarea tuturor verigilor care constituie lantul de productie a graului certificat ecologic si procesarea acestuia in regim controlat, realizandu-se astfel produse de panificatie certificate ecologic.


Etapele principale de aplicare a lucrarilor pe tereneurile demonstrative au constat in :
1. Organizarea loturilor demonstrative
2. Aplicarea lucrarilor agricole in perioada de conversie – cultura de mazare
3. Cultura graului
4. Certificarea productiei de grau ecologic: inspectia terenului agricol, certificarea terenului, certificarea graului.

TEHNOLOGIE CADRU PENTRU CULTIVAREA GRAULUI DE TOAMNA IN SISTEM ECOLOGIC

2.1. Organizarea loturilor demonstrative

Activitatile pentru organizarea loturilor demonstrative au inceput in octombrie 2002 si s-au finalizat in iulie 2004. La stabilirea suprafetei, s-a avut in vedere experienta altor tari, care practica cu foarte bune rezultate agricultura ecologica si care au pus la punct sistemul de inspectie si certificare al produselor.
In luna octombrie 2002, dintr-o suprafata totala de 72 ha, au fost delimitate, cu jaloane, cele 4 ha de teren, care, la randul lor au fost impartite in 2 loturi, unul cu o suprafata de 1 ha, cu scop experimental si al doilea de 3 ha, cu scop demonstrativ. Aceasta delimitare a tinut cont de suprafata medie a exploatatiilor dar si a parcelelor din Romania.
Pentru alegerea terenului folosit in proiect s-a studiat initial modul de amplasare, drumurile de acces, istoricul acestuia privind: modul de exploatare, plantele cultivate, tehnologiile folosite in ultimii 5 ani, urmarind in mod special aplicarea fertilizantilor chimici, erbicidelor, pesticidelor, regulatorilor de crestere.
Analizand registrul cu tehnologiile aplicate culturilor agricole in acesti 5 ani in cadrul societatii comerciale S.C.B&J COMPANY SRL, se constata ca terenul luat in studiu se preteaza culturilor ecologice, deoarece produsele chimice aplicate pe acest teren, incepand din anul 1998 au fost reduse foarte mult pana la eliminare, cu exceptia anului 2000, cand s-au aplicat 36 kg azot/ ha la o cultura de floarea soarelui si 50 kg/ha la o cultura de orzoaica in anul 2001. Datorita perioadei foarte scurte de timp, disponibila in proiect, pentru obtinerea produselor ecologice si cunoscand istoricul terenului, pentru introducerea in cultura a unui soi de grau ce raspunde bine tehnologiei de cultura ecologica, s-a stabilit un asolament, care sa permita reducerea perioadei de conversie si asigurarea cantitatii de azot necesar in sol.
Pentru alegerea terenului folosit in proiect s-a studiat initial modul de amplasare, drumurile de acces, istoricul acestuia privind: modul de exploatare, plantele cultivate, tehnologiile folosite in ultimii 5 ani, urmarind in mod special aplicarea fertilizantilor chimici, erbicidelor, pesticidelor, regulatorilor de crestere.
Potrivit legislatiei, perioada de conversie pentru culturile anuale de camp este de doi ani agricoli, iar productia certificata ca fiind ecologica va fi cea obtinuta in al treilea an de cultura, numai daca pe acel teren s-au administrat in cantitati nesemnificative ori nu s-au administrat deloc produse chimice pe o perioada de cativa ani, premergatori perioadei de conversie.
Incadrarea terenului de studiu in zona mentionata se observa si din schita amplasamentului anexata documentelor terenului.
Astfel, in prima etapa, a fost ales un teren agricol care sa corespunda cerintelor si conditiilor minime pentru practicarea unui sistem de agricultura ecologica, si sa permita reducerea perioadei de conversie la minimum admis de actele normative pentru cultura cerealelor in sistem ecologic. A fost acceptat, in urma unei evaluari de oferte, un organism de inspectie si certificare pentru produse ecologice (SC QC&I Romania SRL) care sa tina sub supraveghere toate activitatile desfasurate pentru perioada de conversie catre agricultura ecologica si care sa certifice graul ca fiind ecologic si produsele de panificatie obtinute din acest grau ca fiind produse ecologice.
In timpul primei vizite efectuate de inspectorii de la Organismul de inspectie si certificare, acestia au prelevat probe de sol in vederea determinarii continutului de metale grele si remanente de substante chimice in sol si prelucrate in Germania. Rezultatele au fost favorabile pentru aplicarea unui sistem ecologic de agricultura. In baza acordului Organismului de Inspectie si Certificare s-a solicitat la ANPE reducerea perioadei de conversie de la doi ani la un an (conform OUG nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice).

2.2 Informatii despre aria geografica acoperita

Localitatea Maldaeni, pe teritoriul careia se afla suprafata de 4 ha, inclusa in proiect, se afla la 3 km de gara cu acelasi nume si la 8 km de orasul Rosiori de Vede. Legatura cu municipiul Rosiori si centrul judetului, Alexandria, se face pe soseaua Rosiori - Caracal si Rosiori - Alexandria, precum si pe calea ferata.
Relieful

Teritoriul Maldaeni este situat in Campia Romana, subdiviziunea Campia Burdea. Campia este plana, uniformitatea acesteia fiind intrerupta de existenta vailor de drenaj extern, destul de numeroase in aceasta zona. O mare parte din aceste vai sunt afluente vaii principale “BRATCOV”.
Vaile sunt bine reliefate, in general au versanti afectati de eroziunea in suprafata de la slaba la moderata si chiar puternica. Existenta vailor de drenaj extern face ca formele de relief – crovurile sa lipseasca. Valea Bratcovului este cea mai reprezentativa in cadrul teritoriului unde se afla suprafata luata in lucru. Valea Bratcovului brazdeaza intravilanul comunei. Tot aici aflueaza cateva vai seci. In aval de aceasta vale sunt versanti destul de abrupti, valoarea pantei depasind pe alocuri 15o-16o, iar eroziunea in suprafata este puternica.

Litologie
Din punct de vedere geologic campia este formata din depozite pleiocene, peste care s-au depus, ca ultima formatiune de suprafata, luturile cuaternare. Rocile mama pe campie si versanti sunt constituite din luturi loessoide iar pe vai si firele de vale – aluvii.
Pe lunca paraului Bratcov – ca roci mama intalnim materiale aluviale usoare, mijlocii si chiar grosiere, aduse de apele paraului aminitit anterior.
Din punct de vedere hidrologic teritoriul luat in studiu este strabatut de paraul Bratcov – tributar raului Vedea. Paraul Bratcov are debit redus, in perioadele secetoase secand complet. Apa freatica se gaseste pe campie la adancimea de 5 - 6m, versanti 3-5 m iar lunca 1,5 - 3 m.

Clima

Pentru analiza conditiilor de clima s-au folosit datele climatice de la statiunea Rosiori de Vede.
Temperatura medie anuala este de 10,6oC. Mediile lunare cele mai ridicate sunt in iulie de 22,7oC si august 21,1oC. Temperaturile medii lunare cele mai coborate sunt in ianuarie - 3,2oC si februarie - 0,8oC. Din datele cu privire la temperaturile decadale, rezulta ca plantele din prima epoca pot fi insamantate in decada II si III a lunii martie, iar cele pretentioase fata de caldura (porumbul) in decada a doua a lunii aprilie.
Maxima absoluta inregistrata a fost 41,7oC iar minima absoluta de -34,6oC. Aceste temperaturi, atat vara cat si iarna sunt daunatoare, culturilor agricole. Din insumarea gradelor de temperatura, pe parcursul perioadelor de vegetatie, rezulta 3719oC in perioada 1.03.- 31.10 si 3504oC in perioada de vegetatie 15.IV – 15.X, deci se asigura conditiile termice de existenta pentru plantelor obisnuite in regiunea geografica in care se inregistreaza terenul. Amplitudinea de 76,3 indica caracterul continental al climatului.
Cu privire la brume, datele inregistrate avertizeaza posibilitatea caderii brumelor in aprilie si foarte rar in mai. Brumele timpurii din toamna nu cauzeaza culturilor din camp, deoarece plantele sensibile la acest fenomen si-au trecut ciclul de dezvoltare.
Cantitatea medie anuala a precipitatiilor este de 555 mm. Cele mai mari cantitati (medii lunare) cad in lunile iunie, iulie si mai. Trebuie tinut seama de faptul ca cifrele din fisa climatologica sunt valori medii, rezultate din calculul inregistrarilor pe mai multi ani si ca se intalnesc ani cu precipitatii abundente sau ani secetosi. Repartitia ploilor poate fi neuniforma pe luni si perioade de vegetatie, fapt ca influenteaza negativ productia. Dupa indicele de ariditate de MARTONNE, se inregistreaza deficitele de umiditate in lunile iunie, iulie, august si septembrie.
Regimul eolian este orientat pe doua directii, in ordinea frecventei, NEE si NVV.
Conditiile de microclimat sunt determinate mai ales de microrelief. Astfel, pe versanti, in functie de expozitie se pot semnala conditii de microclimate diferite, in general secetoase, iar regimul de umiditate este deficitar din cauza scurgerii rapide a apelor fluviale. Suprafetele ocupate de versanti sunt totusi reprezentative, data fiind frecventa vailor.
In concluzie, teritoriul luat in studiu in cadrul proiectului se incadreaza intr-un climat continental de tranzitie, cu veri calduroase, chiar excesive, si ierni moderate, aparand si perioade geroase care pot aduce prejudicii culturilor de toamna. Temperaturile absolute maxime si minime pot provoca pierderi – perioadele secetoase incepand din a doua jumatate a lunii iunei si pana in octombrie. Seceta din a doua jumatate a verii poate aduce prejudicii in special porumbului, sfeclei de zahar, culturilor succesive, precum si calitatii araturilor pentru insamantarile de toamna.
Considerand in ansamblu caracterele elementelor actuale, rezulta ca teritoriul se incadreaza in climat cu silvostepa, climat ce a urmat dupa un altul mai umed si mai rece, avand ca rezultat formarea solurilor brun roscate si brun argiloiluviale molice.

Vegetatia

Din punct de vedere geobotanic, teritoriul se incadreaza in limita formatiei vegetale de padure de silvostepa. Din fostele paduri, in cadrul teritoriului nu s-a mai pastrat nimic. Vegetatia ierboasa este reprezentata prin specii xerofite si mezofite: pirul gros (Cynodon dactylon), paiusul (Festuca valesiaca), firuta (Poa bulbosa). Ele au un ciclu scurt de vegetatie si o valoare furajera mijlocie. Plante fara valoare comerciala care se mai dezvolta: coada soricelului (Achilea milefolium), ciulinul (Cardunus nutaus). Buruienile in cultura sunt reprezenate de - volbura (Convolvulus arvense), palamida (Cirsium arvense), ciubotica (Aristolochia clematis), iar buruienile in paioase – mohorul, albastrita, alaturi de altele cu frecventa mai mica. In general gradul de imburuienare in culturi este mare.
Vegetatia cultivata este formata din culturi de grau, orz, porumb, floarea soarelui, lucerna, plante medicinale. Gradinile de legume ocupa suprafete relativ mici, folosind la irigat apa raului Bratcov. Suprafetele de vita de vie pe versanti au fost desfiintate iar viile hibride dau productii mici.

Solurile

a) Invelisul de soluri

Pe teritoriul din care face parte si suprafata de teren luata in lucru in cadrul proiectului, geneza solurilor a fost legata de doua formatiuni vegetale si anume: vegetatia lemnoasa si vegetatia ierboasa. Tipul de sol predominant care s-a dezvoltat in zona este cernoziomul argiloiluvial.
De asemenea are loc o crestere a compactitatii si micsorarea porozitatii solului. Rocile mama sunt reprezentate de luturi loessoide pe campie si versanti, aluvii pe firele de vale si coluvii la baza versantilor. In urma cartarii pedologice au fost delimitate 16 unitati de sol grupate in trei clase de soluri, dupa “Sistemul de clasificare a solurilor” si a instructiunilor elaborate de OCPA Bucuresti:
ü clasa molisoluri,
ü clasa argilovisoluri,
ü clasa soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate.
Activitatile pentru organizarea loturilor demonstrative au inceput in octombrie 2002 si s-au finalizat in iulie 2004.

2.3 Perioada de conversie

Pentru anul de conversie pana la obtinerea productiei de grau, certificata ecologic, a fost aleasa cultura de mazare, pe urmatoarele considerente:
..Planta cu urgenta I, ceea ce inseamna ca valorifica foarte bine rezerva de apa acumulata pe parcursul anotimpului rece;
. Perioada scurta de vegetatie, ceea ce permite efectuarea unor lucrari de foarte buna calitate si in perioada optima pentru culturile postmergatoare, in special la cerealele paioase;
. Leguminoasele sunt foarte bune amelioratoare a fertilitatii naturale a solului.
Potrivit legislatiei, perioada de conversie pentru culturile anuale de camp, este de doi ani agricoli, iar productia certificata ca fiind ecologica va fi cea obtinuta in al treilea an de cultura, numai daca pe acel teren s-au administrat in cantitati nesemnificative ori nu s-au administrat deloc produse chimice pe o perioada de cativa ani, premergatori perioadei de conversie. In anul precedent, terenul repartizat derularii proiectului a fost cultivat cu grau de toamna. Imediat dupa recoltarea graului si eliberarea de paie si resuri vegetale, terenul a fost arat cu tractorul U 650 in agregat cu plugul PP4x30, la o adancime de 25 cm.
Dupa stabilirea amplasamentului parcelelor de cultura s-a procedat la jalonarea acestora si aratura de toamna, grapatul cu grapa cu discuri pentru maruntire si nivelare a terenului, lasandu-l la odihna pana in primavara.
In primavara 2003 a fost pregatit terenul, imediat ce conditiile de umiditate si temperatura de germinatie au fost optime, astfel incat sa permita pregatirea solului cu grapa cu colti reglabili sau cu grapa cu discuri, dupa care a fost insamantata mazarea, respectand normele de samanta/ ha, 225- 300 kg/ha, moment care a marcat, astfel, inpeputul perioadei de de conversie. Dupa recoltarea mazarii , in vara 2003, terenul a fost arat pentru incoporarea resturilor de plante iar in toamna 2003 a fost insamantat graul care a fost certificat ca ecologic, respesctand toate normele tehnologice specifice privind agicultura ecologica.

In primavara anului 2003, inainte de semanat, s-au prelevat probe de sol in vederea determinarii rezervei de apa din sol la iesirea din iarna. Prelevarea probelor s-a efectuat manual cu sonda, la adancimile: 0-10 cm, 10-20 cm, 20-30 cm, 30-50 cm si 50-70 cm. Rezultatul a fost cel asteptat, in sensul ca solul dispunea de o rezerva suficienta de umiditate pentru a asigura necesarul de apa pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor de mazare in prima perioada de vegetatie.

Datorita umezelii excesive si a frigului cu ingheturi tarzii, pe terenul agricol in cauza, lucrarile agrotehnice de baza, s-au efectuat cu intarziere, in primavera anului 2003, depasind epoca optima de semanat a mazarii. Inainte de pregatirea patului germinativ, terenul agricol in cauza a fost pichetat si marcat cu jaloane, delimitandu-se cele doua parcele, respectiv de 1 ha si 3 ha, despartite intre ele si fata de culturile vecine, prin benzi de protectie, obligatorii in sistemul agricol ecologic.
Benzile de protectie laterale au prezentat latimea de 10 metri, iar cele de la capete de 20 metri.
Benzile de protectie de la capetele parcelelor au o latime dubla fata de cele laterale deoarece parcelele sunt marginite la un capat de soseaua nationala Rosiori de Vede – Caracal, iar la celalalt capat de reteaua feroviara Bucuresti – Craiova – Timisoara, care desi este electrificata, exista totusi transporturi feroviare care se fac cu locomotive Diesel si de aici necesitatea existentei unor benzi de protectie cu latime mai mare, pentru a evita poluarea terenului si a culturilor.
Astfel, suprafata ocupata de benzile de protectie este de aproximativ 2 ha, iar suprafata totala lucrata a ajuns la 6 ha. Lucrarea de arat a fost realizata printr-o singura trecere cu grapa cu discuri in agregat, cu grapa stelata si tavalug inelar, realizandu-se astfel, o maruntire a araturii, afanare a solului pe o adancime de 10 – 12 cm si nivelarea acestuia.
Pregatirea patului germinativ s-a efectuat cu ajutorul tractorului U 650 in agregat cu CPC 4 (cultivator purtat combinat), realizandu-se o uniformitate a terenului si o maruntire mai buna care sa asigure o rasarire uniforma a plantelor de cultura.
In data de 31 martie 2003 au fost semanate cele 2 ha de benzi de protectie cu orzoaica de primavara iar in 30 martie au fost semanate cele patru hectare cu mazare, soiul Vedea, folosindu-se 312 Kg samanta la hectar (o cantitate destul de ridicata, datorata masei a 1000 de boabe, care la randul ei a fost destul de ridicata) cu urmatoarele caracteristici;
- . Categoria biologica: baza;
- Puritate fizica: 99.8%;
- Umiditate: 12.56%;
- Germinatie totala: 93%;
- Masa a 1000 de boabe: 236 g.
Deoarece in Romania nu a existat la momentul respectiv samanta de mazare obtinuta prin tehnologie de cultura ecologica, in baza OUG nr. 34/ 2000, s-a folosit in cultura samanta produsa in sistem conventional, netratata (conform certificatului de calitate de la furnizor).
Dupa semanat s-a urmarit rasarirea plantelor, densitatea, gradul de imburuienare, dezvoltarea si evolutia culturi.
Datorita umiditatii specifice a solului, destul de ridicata in prima jumatate a primaverii 2003, rasarirea plantelor a avut loc dupa cca. 20 de zile. Orzoaica de primavara din benzile de protectie a rasarit ceva mai devreme decat mazarea, respectiv, cu circa o saptamana.
In prima perioada de vegetatie a mazarii, gradul de imburuienare nu a depasit pragul economic de daunare si nu s-a impus nici o interventie in acest sens. Incepand cu luna mai, odata cu schimbarea brusca a conditiilor climatice, cu temperaturi excesiv de ridicate si fara precipitatii, plantele de mazare au incetinit ritmul de dezvoltare, astfel ca, in vetre, si-a facut aparitia buruiana nr. 1 din culturile semanate in randuri dese – Cirsium arvense (palamida). Astfel, a trebuit sa se ia o masura in urma careia aceasta buruina sa se tina sub control. Am apelat la acest termen “control”, deoarece in agricultura ecologica nu se doreste combaterea, adica eliminarea totala a buruienilor, bolilor si daunatorilor din cultura, ci o eliminare partiala, astfel incat ceea ce ramane in cultura sa nu o afecteze din punct de vedere economic (control sub pragul economic de daunare). Prin urmare, s-a efectuat plivitul manual, aceasta fiind singura posibilitate de eliberare a plantelor de mazare de sub stapanirea vetrelor de palamida. Nu s-au aplicat fertilizari nici in toamna cu gunoi de grajd si nici in perioada de vegetatie cu ingrasaminte foliare naturale, deaoarece s-a considerat ca mazarea aduce un aport substantial de azot in sol, iar eventualele costuri suplimentare pentru fertilizat nu se regaseau in sporul de productie.
S-a manifestat un grad de atac nesemnificativ al gargaritei mazarii (Bruchus pisorum), deoarece nu s-au aplicat nici un fel de tratamente pentru combaterea daunatorilor, bazandu-ne doar pe rezistenta naturala a soiului. In aceste conditii, plantele de mazare, la maturitatea in verde, au atins inaltimea de 40-60 cm, fiecare planta avand 4-6 pastai cu cate 4-6 boabe / pastaie. In aceasta perioada au fost prelevate probe de sol in vederea determinarii umiditatii (U%) si densitatii aparente (Da g/cm3). Probele au fost prelucrate in laboratoarele Insitutului de Bioresurse Alimentare, buletinele de analize cu rezultatele aferente fiind atasate acestui raport.

La maturitatea deplina – 8 iulie – mazarea s-a recoltat printr-o singura trecere cu combina, realizandu-se o productie de 1000 kg/ha boabe. Datorita indehiscentei pastailor, la recoltare o mica parte din boabe s-a scuturat, ramanand pe sol, astfel ca productia totala depaseste 1000 kg/ha, ceea ce nu este putin, mai ales in conditiile unui sistem ecologic de agricultura aplicat.
Resturile vegetale si boabele de mazare cazute la suprafata solului au fost ulterior incorporate ca ingrasamant vegetal prin lucrarea de arat efectuata la cca o saptamana dupa recoltare, efectuata cu plugul PP 4x30 in agregat cu grapa stelata la adancimea de 20 cm. Solul a fost lasat la odihna pana in perioada urmatoare.

2.4 Aspecte si reguli privind tehnologia graului ecologic in Romania

1. Lucrari de baza ale solului In luna august solul s-a arat la adancimea de 30, cu tractorul U650 in agregat cu plugul purtat PP4, prin aceasta lucrare realizandu-se o aerare a solului, o incorporare totala a resturilor vegetale deja semicompostate la suprafata solului si formarea ogorului pentru toamna. Pana la pregatirea patului germinativ, lucrarea de arat s-a intretinut prin doua lucrari de dicuire efectuate cu tractorul U 650 in agregat cu GD 3.2 la interval de cca 2 saptamani.
2. Pregatirea patului germinativ
Pregatirea patului germinativ s-a efectuat tot prin sistem minim de lucrari, respectiv cu tractorul U650 in agregat cu combinatorul purtat CPC 4, relizandu-se astfel o maruntire si nivelare a stratului de sol utilizat pentru germinarea si rasarirea plantutelor de grau.
Toate lucrarile efectuate pana la aceasta data au acoperit o suprafata de 6 ha, reprezentand 2 ha amenajate pentru benzile de protectie si 4 ha pentru amplasarea culturii graului.
3. Parcelarea si infiintarea benzilor de protectie Dupa efectuarea lucrarii de pregatire a patului germinativ s-a trecut la parcelarea si infiintarea benzilor de protectie.
Astfel, dintr-o suprafata de teren de 72 ha, sola nr. 54, a fost delimitata o suprafata de 4 ha destinata infiintarii culturii graului in sistem ecologic. Conform principiilor de agricultura ecologica, se recomanda ca orice cultura exploatata in regim ecologic sa fie incadrata intre benzi de protectie, perdele de protectie, perdele forestiere etc, astfel incat sa fie eliminat, pe de o parte efectul de margine si pe de alta parte riscul ca o serie de produse sau daunatori sa patrunda in cultura de grau. Totodata benzile sau perdelele forestiere mai au rolul de a asigura adapost pentru fitofagi (buburuze, viespi din ordinul Trichograma – Trichograma viridae etc) si animale pradatoare (ariciul, sarpele, cartita) folosite in combaterea biologica a daunatorilor culturilor exploatate in regim ecologic.
Astfel, in cazul nostru, benzile de protectie au fost semanate cu orz de toamna, cu o densitate relativ ridicata de 500 – 600 spice /m2. A fost aleasa cultura de orz pe considerentul ca fac parte din aceasi grupa de cereale si au o parte din gama de daunatori comuni, realizandu-se o protejare a graului de unele boli si daunatori, care vor prefera orzul in detrimentul graului, datorita vegetatiei inaintate cu aproximativ doua saptamani.
Benzile laterale de protectie au o latime de circa 10 metri, iar cele din fata si zona din spate a culturii de circa 15-18 cm. Acestea din urma au fost infiintate cu o latime mai mare, deoarece sola este marginita la un capat de soseaua nationala – DN 6 – Bucuresti – Alexandria – Rosiori – Caracal, iar la celalalt capat de calea ferata ruta Bucuresti – Craiova – Timisoara.
4. Samanta si semantul Semantul graului s-a efectuat cu semanatoarea pentru cereale paioase SUP 29 in agregat cu tractorul U650, dupa ce, in prealabil semanatoarea a fost foarte bine curatata, spalata si aerisita, pentru a elimina orice risc de contaminare a semintei pentru semanat.
S-a semant soiul de grau Dropia. Soiul Dropia a fost ales conform clasificarii soiurilor privind calitatea pentru panificatie (Manualul de gradare a cerealelor si semintelor oleaginoase, Comisia de gradare a cerealelor si semintelor oleaginoase, MAAP, 2001, Bucuresti), unde, alaturi de Apullum si Flamura 85, sunt considerate soiuri etalon (martor) pentru grupa I, clasa A. Desi, materialul pentru semanat nu a provenit dintr-un lot special obtinut prin aplicarea unor tehnologii ecologice, conform H.G. 917/2001, privind normele metodologice de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2000, privind produsele agroalimentare ecologice, unde este specificat ca orice material de semanat/plantat obtinut in conditii conventionale, careia nu i s-a aplicat nici un fel de tratament chimic la samanta inainte de semanat poate fi utilizat in agricultura ecologica, soiul achizitionat a putut fi semanat, deoarece nu a fost tratat chimic.
Locul graului in asolament Graul este destul de pretentios fata de planta premergatoare. Se recomanda insamantarea dupa cultura in amestec si leguminoase, ogor sau culturi de leguminoae. Este pretentios fata de fertlitatea solului, pe parcele cu fertilitate slaba este mai bine sa se semene culturi de primavara. Dintre culturile paioase, singura cultura dupa care se poate semana este ovazul.
Dintre culturile paioase, graul suporta cel mai bine tesala de buruieni.
Exemplu de rotatia culturilor: anul 1 – grau Ü anul 2 – porumb Ü anul 3 – soia sau alte leguminoasa Ü anul 4 – grau Ü anul 5 – floarea soarelui Ü anul 6 – trifoi + ierburi Ü anul 7 – trifoi + ierburi.
Cantitatea de samanta folosita Recomandare generala: se utilizeaza cantitatea folosita in zona respectiva la graul conventional, la care se adauga un plus de 10%, ce reprezinta “cantitatea de siguranta” pentru atacul bolilor si daunatorilor. In toate situatiile trebuie efectuata proba de germinatie.
Perioada de semanat In tehnologia graului ecologic se agreeaza mai mult semanatul in perioade mai tarzii, contrar tendintelor actuale din tehnologia conventionala, unde se recomanda semanatul chiar in luna septembrie. Semanatul la sfarsitul lunii octombrie se recomanda din considerente de combatere a buruienilor. Pe solurile lutoase, luto-argiloase, unde s-a folosit ingrasamant verde, semanatul mai tardiv franeaza procesul de mineralizare si acumulare a azotului in perioada de toamna. Pe solurile nisipoase se poate amana perioada de insamantare pana la venirea ploilor, cand se poate lucra in conditii optime de semanat.
5. Tavalugit Imediat dupa realizarea semanatului s-a efectuat o lucrare de tavalugit, recomandata mai ales in agricultura ecologica, pentru a pune mai bine, samanta semanata in contact cu solul si umiditatea acestuia, in vederea stimularii unei germinatii uniforme si in timp real.
6. Fertilizarea De obicei, fertilizarea cu ingrasamnite se face la planta premergatoare. Cel mai des se recomanda lucerna sau alte plante perene, precum si leguminoasele. Nu sunt considerate premergatoare foarte bune porumbul si floarea soarelui.
Ca ingrasamant de baza pentru cultura graului in conditii ecologice, au fost utilizate resturile vegetale de la planta premergatoare. S-a ales ca planta premergatoare pentru grau, mazarea pe motivul ca aceasta este o leguminoasa si prezinta mai multe avantaje, dupa cum urmeaza :
- foarte buna premergatoare pentru cerealele paioase ;

- planta cu recoltare timpurie, ceea ce permite pregatirea si infiintarea culturii graului in conditii optime ;
- planta de cultura cu urgenta I, utilizand eficient apa acumulata din precipitatiile de iarna ;
- planta leguminoasa fixatoare de azot ;
- contribuie la cresterea si mentinerea fertilitatii naturale a solului.
Resturile vegetale au fost tocate si incorporate in sol in proportie de 70% (principiul sistemelor minime de lucrare a solului) si puse la dispozitia microorganismelor din sol.
7. Combaterea buruienilor In agricultura ecologica, combaterea buruienilor are o importanta deosebita. In general, daca graul are o densitate buna, aceasta constituie un avantaj, care permite lupta impotriva combaterrii naturale a buruienilor.
Metode folosite la combaterea buruienilor: e Structura optima a culturilor, introducerea corespunzatoare a plantelor prasitoare si a amestecului de ierburi si leguminoase, deci un procent adecvat intre plantele prasitoare si cele care se recolteaza prin cosiri repetate. Este recomandata introducerea ogorului negru in unele cazuri.
e Executarea la timpul optim si cu profesionalism a lucrarilor mecanice, alegerea momentului optim pentru realizarea lor (executarea ogoarelor de vara, folosirea combinatorului si a tesalei de buruieni etc). Pentru combaterea bolilor si daunatorilor se vor utiliza soiuri rezistente la boli si daunatori. Se folosesc metode agrotehnice precum si metode de tratare termica sau cu saruri de cupru a semintelor. lucrari mecanice)
8. Intretinere cultura
9. Recoltare - Treierat in data de 7.07.2004
S-a obtinerea unei cantitati de grau superioara celei preconizata anterior in propunerea de proiect (2425 kg/ ha, fata de 2000 kg/ ha, estimarea initial.
10. Transport si depozitare temporara grau – in data de 7.07.2004 – in 2 remorci
11. Transvazare in camionul de transport spre depozit
12. Transport de la Maldaeni (Teleorman) la Uzunu (Giugiu) si depozitare in data de 8.07. 2004
13. Depozitare grau- Depozitare in vederea conditionarii
Lucrarile agricole din aceasta etapa au constituit finalizarea activitatii de aplicare a tehnologiei agricole de obtinere agraului in sistem de productie ecologica si continuarea pe fluxul de productie, respectiv:

TRANVAZARE IN CAMIONUL DE TRANSPORT SPRE DEPOZIT
- curatirea si spalarea camionului
- tranvazare din remorcile unde a fost depozitat temporar
DEPOZITARE GRAU
Contract de depozit nr. 106/ 22. 06. 2004, incheiat intre IBA, in calitate de deponent si Dl. Simion Marin (persoana fizica), din sat Uzunu, Comuna Calugare ni, Judet Giurgiu, in calitate de depozitar, pentru depozitarea a 9,7 t de grau, produs certificat ecologic, pentru o perioada de 30 zile.
Proces – verbal de predare primire, din data de 8. 07. 2004, pentru 9, 7 t grau.