Fermierul - ATENTIE LA SEMANATURILE DE TOAMNA

DACA SI IN CE MOD SUNT, SAU VOR FI, AFECTATE CULTURILE SEMANATE IN TOAMNA

INCDA Fundulea, dr. ing. Alexandru BUDE: starea de vegetatie a culturilor de toamna este in general buna.

Dupa cum reiese din datele furnizate de INCDA Fundulea si de Statiunile de Cercetare-Dezvoltare Agricola din retea, variatia conditiilor climatice si tehnologiile aplicate au determinat diferente în starea culturilor, atât între zone, cât si în interiorul aceleiasi zone.

Un factor decisiv in evolutia starii culturilor de toamna a fost data rasaririi plantelor, in general, culturile au rasarit la timp avand o buna desime a plantelor.
Dar precipitatiile mai scazute, inregistrate într-o zona ce a cuprins o mare parte din Moldova si din judetele Braila si Tulcea, au creat greutati în pregatirea patului germinativ, ceea ce a determinat rasarirea întârziata si incompleta.
Datorita acestui fapt, în zonele mentionate se mai afla în curs de rasarire suprafete de pâna la 27% (în judetul Botosani) din totalul suprafetelor însamântate cu grau. {n lanurile semanate cu întârziere, cu toate ca temperaturile relativ ridicate de pana acum au permis o oarecare îmbunatatire a situatiei, se intalneste o desime si o crestere redusa a plantelor. Lanurile semanate prea devreme au realizat o crestere excesiva si prezinta local îngalbeniri fiziologice ale aparatului foliar, fiind supuse si riscului atacului de viroze si de alte boli.
Culturile de rapita semanate prea devreme si/sau cu soiuri caracterizate prin elongare rapida a tulpinilor au deja aparute tijele florale, fiind sensibile la temperaturile scazute ce pot surveni. Pana in prezent, mai ales în lanurile semanate mai timpuriu, se constata arsuri pe frunze.
Conditiile climatice, inregistrate pana la data redactarii acestui material (17 ianuarie), caracterizate de temperaturi medii mai ridicate cu 1 pâna la 80 C fata de medie si de absenta zapezii au fost destul de favorabile culturilor de toamna.
Temperaturile minime nu au coborât decât cu totul izolat sub -100 C, astfel încât plantele nu au înregistrat pierderi ale aparatului foliar.
Temperaturile diurne au fost neobisnuit de ridicate, depasind în unele zile si zone 17-180 C, dar cele din timpul noptii au fost suficient de scazute ca sa determine mentinerea starii de repaus a plantelor si a unui nivel de calire suficient de ridicat. În teste efectuate la INCDA Fundulea (la 10 ianuarie a.c.), plantele de grâu calite în conditii naturale au suportat temperaturi controlate de -140 C, fara a suferi pierderi semnificative.
Se poate aprecia ca riscurile aparitiei unor pagube de iernare nu sunt mai mari decât în anii normali si depind în întregime de nivelul si de modul cum vor surveni eventuale temperaturi foarte scazute.
Caracteristic conditiilor specifice acestei ierni este deficitul mare de precipitatii înregistrat practic în toate zonele tarii. Comparativ cu media multianuala, precipitatiile cazute în aceasta perioada au fost mai mici, în general cu 50-100 mm.
Aceasta a facut ca rezerva de apa din sol sa fie foarte scazuta.
Desi culturile de toamna nu sufera înca de seceta, daca în perioada urmatoare nu vor cadea precipitatii care sa acopere macar în parte acest deficit, vor fi necesare masuri pentru asigurarea irigarii, acolo unde acest lucru este posibil.
Referitor la starea fitosanitara, cu exceptia lanurilor de grau semanate prea timpuriu unde se observa prezenta piticirii galbene, manifestarea bolilor este deocamdata nesemnificativa. Sporadic, se constata prezenta atacului de soareci, favorizat de temperaturile mai ridicate.

În concluzie, se poate aprecia ca starea de vegetatie a culturilor de toamna este în general buna.
Cea mai mare parte a suprafetelor cu grâu si orz se afla în faza de înfratire, au desimea corespunzatoare, cresterea moderata, un nivel de calire suficient si o stare fitosanitara buna.
Exceptie fac unele suprafete, mai ales din Estul si Sud-Estul tarii, dar si lanurile semanate foarte târziu în alte zone, unde desimea si cresterea plantelor sunt sub nivelul cerut pentru o productie rentabila.

Sursa: "Sanatatea plantelor" Nr. 105/2006 - redactor sef dr. Mihail Corneliu Mateias