OREZUL IN IALOMITA
După cum se ştie, orezul este o cereală  care poate fi cultivată pe terenuri aluvionare, câmpii, cu o bogată disponibilitate de apă, terenuri care datorită caracteristicilor lor pedologice (salinitate), nu pot fi folosite la cultivarea altor vegetale ca de pildă porumb, orz, grâu, soia, etc.

Pe teritoriul judetului nostru, în trecutul îndepărtat, au fost identificate suprafeţe importante de teren, situate în apropiere de Dunăre, necultivate şi mlăştinoase, suprafeţe care cu investiţii solide şi cu un efort uman susţinut au fost bonificate, nivelate, dotate cu impozante şi complexe sisteme de irigaţie şi cultivate cu orez.

Au fost constituite două mari societăţi: SC ORIZICOLA GIURGENI SA e SC AGROZOOT. VLADENI SA, prima cu o suprafaţă de 3214 de hectare  şi a doua cu 2821 de hectare.

Teritoriul pe care au fost făcute îmbunătăţiri de acest gen, au devenit di suprafeţe părăsite, suprafeţe salubre şi productive.

În Slobozia, pe Şoseaua Amara, a fost construită în anii 80, cea mai modernă instalaţie pentru prelucrarea orezului din România, fosta Intreprindere de Morarit si Panificatie, dotată cu maşinării şi tehnologie germană şi având o capacitate de prelucrare de  120 de tone la 24 de ore.

Odată cu căderea regimului comunist al lui Ceauşescu, în îndepărtatul 1989, societăţile cultivatoare de orez din Giurgeni şi din Vladeni, au sistat propriile activităţi şi astfel au sistat şi funcţionarea orezăriei Slobozia, ce nu mai pot fi acum reluate datorită ieşirii din uz a instalaţiilor.

Terenurile, fracţionate în mii de tarlale şi retrocedate vechilor proprietari, se reîntorc la starea lor originară, necultivate şi neproductive, timp în care mulţi lucrători şi-au pierdut sursele lor de venit.

În anul 2003 societatea SC RISI SRL, cu capital italian, a început să cumpere aceste terenuri, ex-orezăriile din localităţile Giurgeni şi Vladeni, cu intenţia de a le re-dedica culturilor de orez.

Neîncrederea era mare, imaginea italienilor ca şi cultivatori era neverosimilă, singurele persoane  care avea informaţii despre proiect fiind primarii din Giurgeni şi Vladeni, care au susţinu activ în plan organizatoric, societatea necunoscută SC RISI SRL, pentru a permite achiziţionarea şi reunirea parcelelor de teren.

În anul 2004, spre marea surpriză a tuturor, în judeţul Ialomiţa, mai exact în localităţile Giurgeni şi Vladeni, activitatea de cultivare a orezului este relansată prin 500 de hectare cultivate experimental, în anul 2005, suprafaţa cultivată a ajuns la  1000 de hectare; în 2006, la 1500 hectare; şi în  2007, la 2000 de hectare.

Am constatat cu uimire faptul că, oamenii de afaceri italieni aveau o abilitate tehnică si organizatorică foarte dezvoltată, care a dus la obţinerea altor producţii de orez nedecortificat pe hectar, valori care nu au mai fost atinse în trecut.

Am descoperit cu uimire viteza de dezvoltare a acestei iniţiative, în cursul anului 2005, în Vladeni fiind construit în timp record un centru de uscare şi stocare pentru 5000 tone de orez nedecortificat şi un stabiliment pentru prelucrarea orezului.

În prezent, instalaţia este activă 24 de ore pe zi aducând pe piaţa românească şi exportând în alte ţări 4000 tone de orez alb prelucrat pe lună.

În puţini ani italienii de la societatea RISO SCOTTI SA, au constituit cea mai mare şi de altfel singura filieră de orez din întreaga Europă extinsă, prin cultivarea la propriu, în anul 2007, a 4000 hectare de culturi de orez din care 2000 hectare în judeţul Ialomiţa, 1000 hectare în judeţul Brăila şi 1000 hectare în judeţul Olt.
Activitatea desfăşurată, trece de la cultivarea orezului de sămânţă, utilizat de către cultivatorii de orez în România şi în alte ţări, la cultivarea orezului comercial la uscarea şi stocarea orezului nedecortificat, la prelucrarea şi producţia orezului alb, la producţia de orez expandat, la comercializarea orezului în România şi în alte ţări, toate acestea reprezentând caracteristicile unei filiere complete.

Cultivarea orezului, susţinută de către RISO SCOTTI ITALIA SA, a fost aprobată şi pusă în practică şi de către alţi cultivatori, suprafaţa totală dedicată culturilor de orez în România atingând în prezent peste 8000 de hectare.

Producţia obţinută, va permite plasarea pe piaţă a circa 30.000 tone de orez alb, echivalent cu 30% din necesităţile interne anuale cu avantaje ridicate în ceea ce priveşte bilanţul plăţilor şi 8000 de hectare de teren necultivat recultivate oferind locuri de muncă la peste 500 de lucrători.

Complimente promotorilor care au avut curajul, competenţa, perseverenţa de a începe activitatea de cultivare a orezului în România. Îi invităm pe agricultorii români să considere acest tip de cultură ca un domeniu de interes ridicat şi să contribuie în a face din ţara noastră a treia producătoare de orez din CEE extinsă.

Cerem Instituţiilor româneşti să continue aşa cum au făcut şi până acum, prin subvenţii corespunzătoare, cultivarea orezului venind în sprijinul activităţilor necesare de îmbunătăţire a terenurilor necultivate şi a începerii activităţii de cultivare.
În plus sugerăm să se ia în calcul oportunitatea de a acorda agricultorilor români împrumuturi pe termen lung pentru constituirea unor unificări de terenuri, cu o suprafaţă intre 50 / 150 hectare, dotate cu infrastructuri în scopul de a da naştere unei agriculturi moderne, competitive şi capabilă să facă faţă unui viitor tot mai globalizat.