Daunatorii culturilor de legume - Diptere
Daunatorii culturilor de legume - Diptere
Dipterele reprezinta un grup de daunatori frecvent intalnit la culturile de legume. Cunoscute popular sub numele de muste, ele sunt raspandite in toate regiunile tarii.
Dintre cele mai pagubitoare genuri si specii, la legume se semnaleaza:
Atacul daunatorilor se concentreaz[ pe:
- musca verzei, musca cepei si musca morcovului ataca radacinile si bulbii;
- musca plantulelor afecteaza semintele in germinare;
- musca usturoiului ataca frunzele centrale;
- musca sparanghelului se localizeaza preferential pe mugurele de crestere,
- musca telinei ataca frunzele
Din pupe, adultii apar primavara pe parcursul a cca 30 de zile. Ei sunt de dimensiuni reduse, cuprinse intre 4 - 8 mm. Larvele sunt acefale (fara cap) si apode (fara picioare), cilindrice sau fusiforme. La maturitate ating lungimea de 6 - 12 mm.
Pupele sunt maronii, de 6 - 8 mm lungime, au forma cilindrica, iar ultimul segment abdominal este bifurcat. Oul este oval-cilindric, de 1,0 la 1,1 mm, alb-sidefiu.
Cu exceptia mustei usturoiului si a sparanghelului, care au o singura generatie de adulti pe an (V - IV), toate celelalte genuri si specii au doua generatii pe an (IV - VI; VII - IV).
Adultii au un zbor greoi si de scurta durata, fiind activi pe vreme calda si insorita.
Musca verzei, musca cepei, musca morcovului si musca plantulelor depun ponta pe sol sau in zona coletului, fiind formata din 5 - 12 oua.
Musca usturoiului depune un singur ou la baza frunzelor centrale, musca sparanghelului prefera mugurii de crestere, iar musca telinei aparatul foliar.
Dupa circa 24 de ore de la eclozare, larvele de musca verzei, musca morcovului si musca cepei patrund prin zona coletului in interiorul radacinilor, unde distrug tesuturile.
La nivel aerian, atacul la varza se manifesta printr-o ofilire spectaculoasa a plantelor, care devine evidenta pe vreme calda si insorita, cand radacinile afectate nu mai pot compensa deficitul de apa pierdut prin evapo-transpiratie.
Pentru culturile de varza si conopida, etapa critica o reprezinta faza de rozeta, care tine din momentul plantarii si pana la inceputul perioadei de formare a capatanii. Pe masura lignificarii (intaririi) radacinilor, atacul se reduce treptat pana la completa lui disparitie.
Pe acest criteriu a fost creat soiul Benson la care frecventa atacului se inscrie in valori de 3 - 4%, spre deosebire de alte soiuri la care el se situeaza la 25 - 30%. Atacul cauzat de musca cepei este mai putin evident si se manifesta primavara, la culturile semincere, iar vara la cele de consum, printr-o putrezire totala a bulbilor.
Dipterele reprezinta un grup de daunatori frecvent intalnit la culturile de legume. Cunoscute popular sub numele de muste, ele sunt raspandite in toate regiunile tarii.
Dintre cele mai pagubitoare genuri si specii, la legume se semnaleaza:
- musca verzei - Delia brassicae -
Bche.
- musca cepei Delia antiqua - Meig.
- musca cepei Delia antiqua - Meig.
- musca usturoiului Suillia
lurida - Meig
- musca morcovului Psila rosae - F.
- musca telinei
Piophyla heraclei - L.
- musca sparanghelului Platyparea poeciloptera -
Schr.
- musca plantulelor Phorbia platura - Meig.
Toate aceste diptere
ierneaza in stadiul de pupa in orizonturile de suprafata ale solului si
produc pagube in stadiul de larva.Atacul daunatorilor se concentreaz[ pe:
- musca verzei, musca cepei si musca morcovului ataca radacinile si bulbii;
- musca plantulelor afecteaza semintele in germinare;
- musca usturoiului ataca frunzele centrale;
- musca sparanghelului se localizeaza preferential pe mugurele de crestere,
- musca telinei ataca frunzele
Din pupe, adultii apar primavara pe parcursul a cca 30 de zile. Ei sunt de dimensiuni reduse, cuprinse intre 4 - 8 mm. Larvele sunt acefale (fara cap) si apode (fara picioare), cilindrice sau fusiforme. La maturitate ating lungimea de 6 - 12 mm.
Pupele sunt maronii, de 6 - 8 mm lungime, au forma cilindrica, iar ultimul segment abdominal este bifurcat. Oul este oval-cilindric, de 1,0 la 1,1 mm, alb-sidefiu.
Cu exceptia mustei usturoiului si a sparanghelului, care au o singura generatie de adulti pe an (V - IV), toate celelalte genuri si specii au doua generatii pe an (IV - VI; VII - IV).
Adultii au un zbor greoi si de scurta durata, fiind activi pe vreme calda si insorita.
Musca verzei, musca cepei, musca morcovului si musca plantulelor depun ponta pe sol sau in zona coletului, fiind formata din 5 - 12 oua.
Musca usturoiului depune un singur ou la baza frunzelor centrale, musca sparanghelului prefera mugurii de crestere, iar musca telinei aparatul foliar.
Dupa circa 24 de ore de la eclozare, larvele de musca verzei, musca morcovului si musca cepei patrund prin zona coletului in interiorul radacinilor, unde distrug tesuturile.
La nivel aerian, atacul la varza se manifesta printr-o ofilire spectaculoasa a plantelor, care devine evidenta pe vreme calda si insorita, cand radacinile afectate nu mai pot compensa deficitul de apa pierdut prin evapo-transpiratie.
Pentru culturile de varza si conopida, etapa critica o reprezinta faza de rozeta, care tine din momentul plantarii si pana la inceputul perioadei de formare a capatanii. Pe masura lignificarii (intaririi) radacinilor, atacul se reduce treptat pana la completa lui disparitie.
Pe acest criteriu a fost creat soiul Benson la care frecventa atacului se inscrie in valori de 3 - 4%, spre deosebire de alte soiuri la care el se situeaza la 25 - 30%. Atacul cauzat de musca cepei este mai putin evident si se manifesta primavara, la culturile semincere, iar vara la cele de consum, printr-o putrezire totala a bulbilor.
Plantele (partile aeriene) stagneaza in dezvoltare,
dupa care se usuca. La morcov, desi plantele au o dezvoltare tardiva
(tarzie), ele pot parcurge uneori intreg ciclul de vegetatie,
radacinile fiind insa lipsite de valoare comerciala.
Atat pentru musca verzei, cat si pentru cea a morcovului si a cepei, atacul se manifesta dispersat in cultura.
Musca plantulelor infesteaza culturile de legume chiar in momentul germinarii semintelor.
Imediat dupa eclozare (iesirea din ou), larvele se afunda in sol si se localizeaza la nivelul mugurelui de crestere si al cotiledoanelor.
Plantele atacate, daca reusesc sa apara la suprafata solului, au tulpinile deformate, lipsite de mugurele terminal, iar cotiledoanele sunt zbarcite si cu numeroase galerii.
Prezenta daunatorului in cultura devine evidenta imediat dupa rasarire, printr-o reducere drastica a densitatii plantelor, care poate atinge valori de 80 - 90%. In aceste conditii, se impune intoarcerea culturilor si plantarea cu legume provenite prin rasad.
Musca plantulelor este o specie polifraga, atacand preferential fasolea, castravetii si pepenii.
Cele mai importante pagube sunt produse de generatia adultilor de primavara.
Musca usturoiului depune la baza frunzelor centrale un singur ou din care se dezvolta o singura larva. Prin distrugerea tesuturilor, plantele raman in stadiul in care au fost surprinse de atac.
Ulterior, larvele patrund in interiorul bulbilor, unde produc galerii.
In aceasta etapa plantele se ingalbenesc si se usuca, bulbii putrezesc partial sau total.
Culturile atacate dau productii de calitate inferioara, iar pagubele cauzate pot atinge 50%.
Musca sparanghelului ataca mugurii de crestere in momentul aparitiei acestora la suprafata solului. Tulpinile atacate se curbeaza si se deformeaza, iar tesuturile devin fibroase si necomestibile.
Musca telinei se dezvolta pe aparatul foliar, unde larvele distrug tesuturile dintre epidermele frunzelor, in urma carora apar galerii de mare intindere. In culturile de telina atacul devine evident pe parcursul lunii mai.
Masuri de combatere a daunatorilor
Atacul cauzat de diptere la culturile de legume din camp poate fi limitat printr-o serie de masuri preventive si curative. Dintre masurile preventive o deosebita importanta practica o au:
- strangerea resturilor vegetale ramase in camp dupa recoltare;
- araturi adanci de toamna pentru ingroparea sub brazda a pupelor care ierneaza in orizonturile de suprafata;
- rotatia anuala a culturilor, deoarece pe terenurile infestate, adult ii care apar primavara au un zbor greoi si de scurta durata, care le limiteaza raza de actiune;
- sortarea materialului inainte de plantare si eliminarea rasadurilor si a radacinilor cu simptome de atac;
- prasile repetate pe parcursul perioadei de vegetatie pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana;
- smulgerea plantelor cu simptome de atac, inainte de retragerea larvelor in sol pentru impupare;
- infiintarea de benzi capcana din plante similare culturilor practicate, pe care adultii sa-si depuna ponta;
- musuroirea sau bilonarea plantelor pentru a proteja zona coletului, preferata de musca verzei, musca cepei si cea a morcovului, ca loc de depunere a pontei si de patrundere a larvelor.
Pentru combaterea daunatorilor, dintre masurile chimice (curative), in camp, se aplica pe ciclul de cultura in medie 2 tratamente la interval de 10 - 12 zile.
Tratamentele se aplica la avertizarea Centrelor Judetene de Protectia Plantelor, care corespund cu perioada de maxima aparitie a adultilor in camp si a eclozarii primelor larve din oua si care recomanda si substantele ce trebuie utilizate.
Dr. Traian ROMAN
Cititi si articolul:
Combaterea daunatorilor prin metode biologice
http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1360
Atat pentru musca verzei, cat si pentru cea a morcovului si a cepei, atacul se manifesta dispersat in cultura.
Musca plantulelor infesteaza culturile de legume chiar in momentul germinarii semintelor.
Imediat dupa eclozare (iesirea din ou), larvele se afunda in sol si se localizeaza la nivelul mugurelui de crestere si al cotiledoanelor.
Plantele atacate, daca reusesc sa apara la suprafata solului, au tulpinile deformate, lipsite de mugurele terminal, iar cotiledoanele sunt zbarcite si cu numeroase galerii.
Prezenta daunatorului in cultura devine evidenta imediat dupa rasarire, printr-o reducere drastica a densitatii plantelor, care poate atinge valori de 80 - 90%. In aceste conditii, se impune intoarcerea culturilor si plantarea cu legume provenite prin rasad.
Musca plantulelor este o specie polifraga, atacand preferential fasolea, castravetii si pepenii.
Cele mai importante pagube sunt produse de generatia adultilor de primavara.
Musca usturoiului depune la baza frunzelor centrale un singur ou din care se dezvolta o singura larva. Prin distrugerea tesuturilor, plantele raman in stadiul in care au fost surprinse de atac.
Ulterior, larvele patrund in interiorul bulbilor, unde produc galerii.
In aceasta etapa plantele se ingalbenesc si se usuca, bulbii putrezesc partial sau total.
Culturile atacate dau productii de calitate inferioara, iar pagubele cauzate pot atinge 50%.
Musca sparanghelului ataca mugurii de crestere in momentul aparitiei acestora la suprafata solului. Tulpinile atacate se curbeaza si se deformeaza, iar tesuturile devin fibroase si necomestibile.
Musca telinei se dezvolta pe aparatul foliar, unde larvele distrug tesuturile dintre epidermele frunzelor, in urma carora apar galerii de mare intindere. In culturile de telina atacul devine evident pe parcursul lunii mai.
Masuri de combatere a daunatorilor
Atacul cauzat de diptere la culturile de legume din camp poate fi limitat printr-o serie de masuri preventive si curative. Dintre masurile preventive o deosebita importanta practica o au:
- strangerea resturilor vegetale ramase in camp dupa recoltare;
- araturi adanci de toamna pentru ingroparea sub brazda a pupelor care ierneaza in orizonturile de suprafata;
- rotatia anuala a culturilor, deoarece pe terenurile infestate, adult ii care apar primavara au un zbor greoi si de scurta durata, care le limiteaza raza de actiune;
- sortarea materialului inainte de plantare si eliminarea rasadurilor si a radacinilor cu simptome de atac;
- prasile repetate pe parcursul perioadei de vegetatie pentru distrugerea plantelor gazda din flora spontana;
- smulgerea plantelor cu simptome de atac, inainte de retragerea larvelor in sol pentru impupare;
- infiintarea de benzi capcana din plante similare culturilor practicate, pe care adultii sa-si depuna ponta;
- musuroirea sau bilonarea plantelor pentru a proteja zona coletului, preferata de musca verzei, musca cepei si cea a morcovului, ca loc de depunere a pontei si de patrundere a larvelor.
Pentru combaterea daunatorilor, dintre masurile chimice (curative), in camp, se aplica pe ciclul de cultura in medie 2 tratamente la interval de 10 - 12 zile.
Tratamentele se aplica la avertizarea Centrelor Judetene de Protectia Plantelor, care corespund cu perioada de maxima aparitie a adultilor in camp si a eclozarii primelor larve din oua si care recomanda si substantele ce trebuie utilizate.
Dr. Traian ROMAN
Cititi si articolul:
Combaterea daunatorilor prin metode biologice
http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1360