Pastrarea legumelor

- ferite de frig inainte de a fi introduse la pastrare, dar si la temperaturi ridicate; 

- umiditatea la locul de pastrare sa fie potrivita;

- ferite de atacul unor daunatori, asa cum sunt unele insecte sau rozatoare (soareci, sobolani); - temperatura in spatiul de pastrare trebuie sa fie scazuta (2-3°C), fara, insa, sa coboare sub 0°C; 

- sa se asigure conditii de intuneric, deoarece unele legume inverzesc si la lumina slaba; 

- sa se foloseasca in primul rand legumele din productiile tarzii, precum si cele care nu au fost ingrasate prea puternic cu ingrasaminte minerale si organice.

Pentru pastrarea legumelor se folosesc santurile, silozurile, pivnitele si beciurile.

Santurile au adancimea de 50-100 cm si latimea de 100-150 cm (fig. 1).
Legumele se asaza in sant stratificate in nisip sau pamant, dar de cele mai multe ori varsate.
Santul umplut cu legume se acopera cu nisip sau cu pamant peste care se asterne un strat de paie, apoi se poate acoperi din nou cu pamant. Pentru cantitati mai mici se vor sapa gropi cu adancimea de 100-200 cm, care se vor acoperi la fel.

Pastrarea in silozuri se foloseste pentru cartofi, morcovi, patrunjel de radacina, pastarnac, telina, ridichi de iarna, varza de toamna. Silozurile se pot construi chiar la suprafata solului sau se sapa mai intai un sant de 20-25 cm adancime, pe un teren ceva mai ridicat. In silozurile de suprafata (fig. 2) se pastreaza in special legumele radacinoase (morcov, patrunjel, sfecla rosie, pastarnac, ridichi de iarna) si cartoful.
 
Ele au latimea la baza de 100-150cm si lungimea in raport cu cantitatea de legume, dar nu mai mare de 15-20 m. La baza silozului se sapa un santulet, cu latimea de 30 cm si adancimea de 20-25 cm, care se acopera cu un gratar confectionat din scandurele, urmand sa serveasca pentru evacuarea apei de infiltratie si pentru ventilatie, in care scop se fixeaza din loc in loc cosuri de aerisire.

De o parte si de alta a silozului se va deschide un sant la circa 50 cm distanta, pentru colectarea si evacuarea apei din ploi si din zapada. In interiorul silozului legumele se pot aseza direct pe pamant, fara stratificare (cartofi, sfecla de masa, ridichi de iarna) sau pe un strat de nisip si stratificate apoi in nisip (morcov, patrunjel pentru radacina, pastarnac, telina etc.).
Gramada de legume va avea forma unui acoperis cu doua pante.

Acoperirea silozului se face numai cu pamant sau cu straturi alternative de pamant si paie.
Grosimea totala a straturilor de acoperire va fi de 30-40 cm la cele de pamant si de 30-50 cm la cele de paie.

Pastrarea in zapada se obisnuieste in zonele unde este zapada din abundenta, indeosebi pentru varza de capatana. Pe un strat de paie se vor cladi capatanile de varza, cu coceanul in sus, tot sub forma de acoperis cu doua pante. Apoi se vor acoperi cu un strat de zapada de circa 50-60 cm.

Pentru a se mentine zapada cat mai mult timp este necesar ca aceasta sa fie acoperita cu un strat de paie sau coceni de porumb. Cand zapada se va topi, spre primavara, este necesar ca varza sa se livreze rapid si in totalitate.

Varza se mai poate pastra ingropata in pamant, fara a se face siloz. In acest caz capatanile se vor recolta cu radacina. Se va deschide un sant de circa 30 cm adancime, cu cazmaua, in care se vor aseza capatanile de varza, una langa alta, in pozitie oblica.

La deschiderea santului urmator pamantul rezultat se va arunca peste primul rand de plante, astfel incat vor fi acoperite atat radacinile cat si capatanile. Apoi se va aseza un nou rand de varza, care se va acoperi la fel. Peste plantele astfel protejate se poate asterne inca un strat de paie.

Beciurile si pivnitele ofera conditii foarte bune pentru pastrarea legumelor, care se pot stratifica in nisip sau se pun in lazi speciale. Chiar si in cazul locuintelor la bloc, atunci cand acestea dispun de boxe, se pot pastra cantitati importante de legume in stare proaspata.

Acestea se stratifica in nisip sau se pun in lazi stivuite, spre a se putea controla din cand in cand si indeparta cele bolnave. In acest mod se pot pastra foarte bine ceapa bulbi, usturoiul bulbi si destul de bine cartofii.

In multe gospodarii satesti, unele legume, ca ceapa uscata si usturoiul uscat, se pastreaza in poduri, in apropierea cosurilor de fum, invelite in fan, sau se impletesc sub forma de funii si se agata pe stelaje in beciuri sau pivnite.

In timpul pastrarii legumelor se inregistreaza unele pierderi cantitative si calitative.
Astfel, dupa 5-6 luni, pierderile pot fi de 4-7% la radacinoase si ceapa, de 5-6% la cartofi si de 10-13% la varza.

Prof.univ. dr. Victor Popescu

Cititi si articolele: