FATARILE LA OI SI CAPRE

                  Fatarea la oi si capre

Sporirea efectivelor de ovine si caprine, precum si a productiilor lor depinde in mare masura de aplicarea celor mai eficiente tehnologii de hranire, intretinere si selectie a mieilor si iezilor inca din primele lor zile de viata.

Actul fatarii dureaza de obicei 15-20 minute, iar daca aceasta este gemelara al doilea porus survine dupa alte 15 minute, dupa care urmeaza eliminarea invelitorilor fetale in cca 1-2 ore.

Inca din faza intrauterina (de gestatie) se pun bazele ereditare ale noului nascut si ale viitorului lui potential productiv. Astfel, daca ne referim numai la greutatea la nastere, practic aceasta conditioneaza viabilitatea, vitalitatea si deci ritmul lui de crestere si dezvoltare.
In vederea fatarilor se impune mai intai crearea unor conditii corespunzatoare de microclimat, de hranire si intretinere. De aceea, pe timpul fatarilor de iarna temperatura din saivan trebuie sa fie de minim 8-10°C in compartimentul oilor mame si de 15-17°C in cel al mieilor si iezilor in primlele 3 saptamani de viata, dupa care aceasta poate descreste la 10-12°C; umiditatea trebuie sa nu depaseasca 60-65%, iar luminozitatea sa fie de 1:10 - 1:12.

Temperatura scazuta un timp mai indelungat reduce ritmul de dezvoltare a mieilor si iezilor prin utilizarea unei parti apreciabile de substanta nutritiva la satisfacerea cerintelor fiziologice ale organismului in crestere.

Primele interventii la nastere constau in indepartarea prin stergere si usoara frecare cu o bucata de panza curata si uscata a mucozitatilor de pe suprafata corporala - operatie cu rol si de masaj, necesara intensificarii circulatiei sangvine periferice - si in special din zona gurii si a narilor, pentru usurarea respiratiei.

De asemeni, se sectioneaza ombilicul la 3-4 cm de abdomen, se leaga si dezinfecteaza. In primele 20-25 minute, daca mielul sau iedul nu o face singur, este ajutat sa consume cat mai mult colostru, dupa ce in prealabil s-au tuns fibrele de lana din jurul ugerului si s-au indepartat intr-un vas primele picaturi din mameloane.

Oile "rele mame" se mentin 1-2 zile cu propriul miel sau cu cel orfan sau gemelar in boxa de fatare (0,80-1,0 m) in care oaia se contentioneaza de unul din peretii acesteia, timp in care are loc obisnuirea lor reciproca.
Obligativitatea consumului rapid de colostru este determinata de continutul ridicat al acestuia in substante proteice (nutritive), - ceea ce intensifica viteza de crestere a mielului si iedului -, minerale - care concura la expulzarea rezidiilor intestinale cumulate in viata intrauterina - si in substante antiinfectioase (imunoglobulinele) care confera rezistenta sporita la imbolnaviri in primele cca 10-12 zile.

Dupa aceasta data, se dezvolta propriul sistem reticuloendotelial de aparare contra infectiilor, stiut fiind ca la nastere mielul este lipsit de anticorpi datorita barierei placentare a mamei, care blocheaza trecerea lor in organismul fatului.

De remarcat, insa, ca, in primele 6-8 ore, capacitatea intestinala de absorbtie a macromoleculelor de proteina din colostru este maxima. De aceea, daca oile mame nu au suficient colostru, mieii, iezii acestora se "apleaca" la alte mame care au nascut in aceeasi zi.

Pentru lucrarile ulterioare de selectie, se impune inca din prima zi crotalierea si cantarirea lor individuala, indiferent de rasa.

La mieii Karakul si metisi, se aplica insa si bonitarea, respectiv aprecierea calitativa a pielicelelor, pe baza insusirilor buclajului (forma sau tipul buclei, inchiderea lor, directia de inrulare, modelarea, marimea, desimea, rezistenta, luciul, matasozitatea, nuanta culorii etc.).
 
La mieii ovinelor cu lana fina si semifina bonitatea are insa loc la 3-4 saptamani de viata, cand se apreciaza particularitatile invelisului pilos sub raportul pigmentiei, existentei perilor caduci, uniformitatii si extinderii lanii pe corp, constitutiei etc.
Intretinerea mieilor dupa perioada colostrala poate continua impreuna cu mamele lor pana la varsta de doua saptamani, dupa care mieii se separa in compartimente special amenajate in care se gasesc la discretie nutreturi macinate, otava de lucerna, bulgari de sare si apa potabila.
Pentru supt, oile se intalnesc cu mieii numai de 3 ori pe zi, dupa care se separa, timp in care se creeaza cu usurinta reflexul respectiv.

Mieii sunt obligati in felul acesta sa consume furaje solide cat mai de timpuriu. Este recomandabil ca aceasta hranire stimulativa sa inceapa chiar de la 7-8 zile, deoarece se intensifica dezvoltarea compartimentelor tubului digestiv, a echipamentului enzimatic (fermentilor, precum si motilitatea intestinala.

In final, aceasta va determina cresterea capacitatii de asimilare a furajelor si, deci, inregistrarea unor sporuri zilnice de greutate mai mari, concomitent cu reducerea duratei de alaptare in favoarea cresterii productiei de lapte-marfa. Totodata, se impune sa se adauge in ratia zilnica, in aceasta perioada de alaptare, si cca 15% fibroase de calitate, netocate.

Pe timp frumos, mieii se pot scoate in padoc sau supravegheat la pasune, deoarece acest fapt stimuleaza functia de sporire a numarului de globule rosii din sange (hematopoeza), dezvoltarea sistemului nervos si osos, pe langa efectul nutritiv si dietetic asupra organismului.
In felul acesta, mieii si iezii vor fi mai bine pregatiti pentru intarcare, respectiv separarea definitiva de mame.

In situatia in care unele oi mame n-au suficient lapte, mieii se alapteaza la altele, cu o productie mai mare, sau se recurge la biberon. La acelasi procedeu se apeleaza si in cazul mieilor orfani sau gemelari, mai ales daca in efectiv nu exista asa numitele "oi doici", adica cele ai caror miei au disparut.

De asemenea, se impune compartimentarea adapostului in functie de varsta mieilor si sezonul de fatare in trei boxe si anume: pentru mieii cruzi, de 7-10 zile; mijlocii, 10-12 zile, si zburati, de 20-30 zile.

In felul acesta supravegherea hranirii si intretinerii mieilor va fi mai buna, putandu-se preintampina eventuale striviri etc. De respectarea acestor masuri si tehnologii de crestere si ingrijire a mieilor si iezilor in perioada de alaptare depinde capacitatea lor productiva ulterioara.

Prof. univ. dr. V. N. TAFTA