Aspecte din viticultura Frantei
Locul si rolul Frantei in ierarhia viticola mondiala sunt cunoscute de toti viticultorii lumii.
Cu o suprafata viticola de 880 000 ha, la nivelul anului 1994, Franta se situeaza pe locul 3 in lume, ea este a doua tara producatoare de vin (62 milioane hl); a doua tara exportatoare (10-12 milioane hl anual) si, paradoxal, a treia tara importatoare de vin (5,8-5,9 milioane hl anual).
Viticultura reprezinta 10-12% din valoarea productiei agricole franceze, iar vinul si distilatele contribuie, intr-o mare masura, la echilibrarea comertului exterior francez.
Franta este tara cea mai mare producatoare de vinuri cu denumire de origine controlata (23 milioane hl) si cea mai mare consumatoare de vin (38 milioane hl); consumul de vin pe locuitor (65 l/an/locuitor) demonstreaza locul pe care il ocupa vinul in viata de zi cu zi a cetateanului francez.
In Franta exista o multitudine de organisme profesionale care se intereseaza de problemele viticulturii. Cele mai importante sunt:
Oficiul National Interprofesional al Vinurilor (ONIVINS), infiintat in anul 1983, care pregateste si aplica deciziile europene privitoare la vinuri si alte produse viticole, cu exceptia strugurilor de masa si a stafidelor.
Oficiul urmareste imbunatatirea calitatii si rentabilitatii produselor, asigurarea veniturilor producatorilor, satisfacerea gusturilor consumatorilor, gasirea unor noi piete externe etc.
Institutul National al Denumirilor de Origine a vinurilor si distilatelor (INAO), fondat in 1935, delimiteaza arealele si conditiile de producere a vinurilor si distilatelor cu denumire de origine controlata, ia masuri de represiune a fraudelor si apara interesele producatorilor in comertul international.
Institutul Tehnic al Viei si Vinului (ITV) se ocupa cu problemele de cercetare si sprijinul tehnic necesar la nivel departamental sau regional.
Confederatia Nationala a Producatorilor de Vin si distilate de vin cu denumire de origine controlata (CNAOC) constituie sindicatul producatorilor de vinuri si distilate de mare marca, cu rol de aparare a profesiei, mai ales la nivel european.
Confederatia Nationala a Pivnitelor Particulare (CNCP) numara peste 15000 de aderenti, iar Confederatia Nationala a Cooperativelor Viticole (CNCV) regrupeaza toate federatiile regionale si departamentale ale acestui sector.
Activitatea de cercetare stiintifica se desfasoara in laboratoarele universitatilor, in Statiunile experimentale viticole, pendinte de Institutul National de Cercetari Agronomice (INRA) etc; activitatea de consultanta si vulgarizare este asigurata de Camerele Agricole departamentale.
In regiunea viticola Bourgogne, situata pe axa ce uneste Europa de nord cu Mediterana, se obtine 11% din productia franceza de vinuri albe cu denumire de origine si 4,4% din categoria celor rosii.
Delimitarea arealelor viticole, ierarhizarea stricta a acestora din punct de vedere al calitatii vinului obtinut, cultivarea unui sortiment restrans de soiuri (Chardonnay, Pinot noir si in mai mica masura Aligote si Gamay), densitati mari de plantare (8000-10000 butuci/ha), taierea Guyot simplu (cu o coarda de 8-10 ochi lungime si un cep de 2 ochi), mentinerea unei constante a productiei (intre 35 si 45 hl/ha), reprezinta cateva elemente ce subliniaza traditionalismul unei viticulturi care apara, prin toate mijloacele, calitatea.
Sub presiunea pietii si a restrictiilor economice si de mediu, in ultimele decenii au fost introduse o serie de metode noi:
inmultirea "in vitro", care ofera posibilitati interesante de selectie;
folosirea distantelor mari de plantare, cu adoptarea sistemului de conducere in forma de "lira" (fapt ce permite obtinerea, pe fiecare rand, a doua planuri de vegetatie, cu o mai buna expunere la lumina solara si, de aici o imbunatatire a calitatii);
utilizarea unor noi generatii de pesticide, mai eficiente si mai putin poluante;
folosirea mecanismelor naturale de rezistenta fata de boli si daunatori;
extinderea mecanizarii taiatului si recoltarii strugurilor etc.
Prof. dr. Liviu DEJEU
Cu o suprafata viticola de 880 000 ha, la nivelul anului 1994, Franta se situeaza pe locul 3 in lume, ea este a doua tara producatoare de vin (62 milioane hl); a doua tara exportatoare (10-12 milioane hl anual) si, paradoxal, a treia tara importatoare de vin (5,8-5,9 milioane hl anual).
Viticultura reprezinta 10-12% din valoarea productiei agricole franceze, iar vinul si distilatele contribuie, intr-o mare masura, la echilibrarea comertului exterior francez.
Franta este tara cea mai mare producatoare de vinuri cu denumire de origine controlata (23 milioane hl) si cea mai mare consumatoare de vin (38 milioane hl); consumul de vin pe locuitor (65 l/an/locuitor) demonstreaza locul pe care il ocupa vinul in viata de zi cu zi a cetateanului francez.
In Franta exista o multitudine de organisme profesionale care se intereseaza de problemele viticulturii. Cele mai importante sunt:
Oficiul National Interprofesional al Vinurilor (ONIVINS), infiintat in anul 1983, care pregateste si aplica deciziile europene privitoare la vinuri si alte produse viticole, cu exceptia strugurilor de masa si a stafidelor.
Oficiul urmareste imbunatatirea calitatii si rentabilitatii produselor, asigurarea veniturilor producatorilor, satisfacerea gusturilor consumatorilor, gasirea unor noi piete externe etc.
Institutul National al Denumirilor de Origine a vinurilor si distilatelor (INAO), fondat in 1935, delimiteaza arealele si conditiile de producere a vinurilor si distilatelor cu denumire de origine controlata, ia masuri de represiune a fraudelor si apara interesele producatorilor in comertul international.
Institutul Tehnic al Viei si Vinului (ITV) se ocupa cu problemele de cercetare si sprijinul tehnic necesar la nivel departamental sau regional.
Confederatia Nationala a Producatorilor de Vin si distilate de vin cu denumire de origine controlata (CNAOC) constituie sindicatul producatorilor de vinuri si distilate de mare marca, cu rol de aparare a profesiei, mai ales la nivel european.
Confederatia Nationala a Pivnitelor Particulare (CNCP) numara peste 15000 de aderenti, iar Confederatia Nationala a Cooperativelor Viticole (CNCV) regrupeaza toate federatiile regionale si departamentale ale acestui sector.
Activitatea de cercetare stiintifica se desfasoara in laboratoarele universitatilor, in Statiunile experimentale viticole, pendinte de Institutul National de Cercetari Agronomice (INRA) etc; activitatea de consultanta si vulgarizare este asigurata de Camerele Agricole departamentale.
In regiunea viticola Bourgogne, situata pe axa ce uneste Europa de nord cu Mediterana, se obtine 11% din productia franceza de vinuri albe cu denumire de origine si 4,4% din categoria celor rosii.
Delimitarea arealelor viticole, ierarhizarea stricta a acestora din punct de vedere al calitatii vinului obtinut, cultivarea unui sortiment restrans de soiuri (Chardonnay, Pinot noir si in mai mica masura Aligote si Gamay), densitati mari de plantare (8000-10000 butuci/ha), taierea Guyot simplu (cu o coarda de 8-10 ochi lungime si un cep de 2 ochi), mentinerea unei constante a productiei (intre 35 si 45 hl/ha), reprezinta cateva elemente ce subliniaza traditionalismul unei viticulturi care apara, prin toate mijloacele, calitatea.
Sub presiunea pietii si a restrictiilor economice si de mediu, in ultimele decenii au fost introduse o serie de metode noi:
inmultirea "in vitro", care ofera posibilitati interesante de selectie;
folosirea distantelor mari de plantare, cu adoptarea sistemului de conducere in forma de "lira" (fapt ce permite obtinerea, pe fiecare rand, a doua planuri de vegetatie, cu o mai buna expunere la lumina solara si, de aici o imbunatatire a calitatii);
utilizarea unor noi generatii de pesticide, mai eficiente si mai putin poluante;
folosirea mecanismelor naturale de rezistenta fata de boli si daunatori;
extinderea mecanizarii taiatului si recoltarii strugurilor etc.
Prof. dr. Liviu DEJEU