Abuzul de medicamente
In caz de imbolnavire, omul (persoana in cauza), se adreseaza medicului, care ii stabileste diagnosticul si o schema terapeutica adecvata pentru boala diagnosticata.
Aceasta poate avea o forma acuta, cronica si, dupa caz, se recomanda o terapie interactionista, chirurgicala, care are ca scop vindecarea pacientului.
In situatia unei boli cronice pentru mentinerea capacitatii de munca sau stoparea evolutiei bolii si a complicatiilor se recomanda o medicatie de intretinere, de catre medicul specialist curant.
Odata cu dezvoltarea tehnologiilor atat in medicina, cat si a celor farmaceutice, aparitia pe piata a numeroase medicamente emise de multiple firme producatoare, a determinat aparitia bolilor iatrogene cauzate de prescriptia unui numar crescut de medicamente, uneori cu actiune similara, sau de abuzul, polifagia medicamentoasa a unor pacienti care alearga sa-si procure si sa inghita tot felul de medicamente de care au auzit prin reclame sau mijloace mass-media.
Un risc deosebit il prezinta autoadministrarea antibioticelor (din proprie initiativa).
Pentru o simpla raceala (afectarea cailor respiratorii superioare), fara complicatie, unele persoane iau din initiativa proprie antibiotice, ca: ampicilina, tetraciclina, doxicilina etc., fara ca acestea sa fie indicate.
Automedicatia cu antibiotice determina aparitia de germeni microbieni rezistenti la terapia cu un anumit antibiotic, care in caz de boala, de infectie, creeaza o evolutie nefavorabila, prin rezistenta la antibiotice.
Se intalneste si o alta categorie de pacienti, care, pentru o afectiune de care sufera, se adreseaza mai multor medici, de care au auzit, iar unii dintre acestia, pentru a nu fi mai "prejos" de colegul care a examinat anterior pacientul ii mai prescriu o reteta cu medicamente cu denumire diferita dar cu actiune similara.
Consider ca nu ne scade prestigiul daca il sfatuim pe pacient ca i s-a prescris anterior o medicatie corecta, pe care trebuie s-o respecte.
Mai exista o alta categorie de bolnavi ce prezinta boli asociate, ca hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, boala ulceroasa, hepatita cronica, colecistopatie, afectiuni pulmonare cronice, bronhopatie, boala reumatismala, afectiuni oculare, O.R.L., urologice, neurologice etc. si care aduna de la fiecare cabinet de specialitate, intr-o singura zi, un numar de medicamente care pot avea actiuni adverse, incompatibilitate, sau unele prin ele insasi agraveaza cealalta afectiune.
Este bine si necesar ca fiecare familie sa aiba anumite medicamente de uz propriu pentru afectiuni intercurente, dar ele trebuiesc luate sub indrumarea medicului, eventual a celui de familie care cunoaste mai bine pacientul in cauza.
Administrarea medicamentelor din proprie initiativa, pe langa cele aratate mai inainte, mai prezinta si riscul alergic sau de idiosincrazie la o serie de produse farmaceutice, ce se poate complica cu forma grava de soc anafilactic.
Alt risc care exista este intoxicatia medicamentoasa, ce se poate complica cu afectarea renala, blocajul functiei rinichilor, determinand insuficienta renala acuta iatrogenica.
Se poate vorbi mult despre abuzul de medicamente (luate de pacient sau prescrise de medic).
Nu trebuie sa uitam insa, cand deschidem flaconul sau pregatim fiolele, de efectele secundare ale medicamentelor care pot fi de multe ori la fel de periculoase ca insasi boala.
Dr. Nicolae HERESCU
Aceasta poate avea o forma acuta, cronica si, dupa caz, se recomanda o terapie interactionista, chirurgicala, care are ca scop vindecarea pacientului.
In situatia unei boli cronice pentru mentinerea capacitatii de munca sau stoparea evolutiei bolii si a complicatiilor se recomanda o medicatie de intretinere, de catre medicul specialist curant.
Odata cu dezvoltarea tehnologiilor atat in medicina, cat si a celor farmaceutice, aparitia pe piata a numeroase medicamente emise de multiple firme producatoare, a determinat aparitia bolilor iatrogene cauzate de prescriptia unui numar crescut de medicamente, uneori cu actiune similara, sau de abuzul, polifagia medicamentoasa a unor pacienti care alearga sa-si procure si sa inghita tot felul de medicamente de care au auzit prin reclame sau mijloace mass-media.
Un risc deosebit il prezinta autoadministrarea antibioticelor (din proprie initiativa).
Pentru o simpla raceala (afectarea cailor respiratorii superioare), fara complicatie, unele persoane iau din initiativa proprie antibiotice, ca: ampicilina, tetraciclina, doxicilina etc., fara ca acestea sa fie indicate.
Automedicatia cu antibiotice determina aparitia de germeni microbieni rezistenti la terapia cu un anumit antibiotic, care in caz de boala, de infectie, creeaza o evolutie nefavorabila, prin rezistenta la antibiotice.
Se intalneste si o alta categorie de pacienti, care, pentru o afectiune de care sufera, se adreseaza mai multor medici, de care au auzit, iar unii dintre acestia, pentru a nu fi mai "prejos" de colegul care a examinat anterior pacientul ii mai prescriu o reteta cu medicamente cu denumire diferita dar cu actiune similara.
Consider ca nu ne scade prestigiul daca il sfatuim pe pacient ca i s-a prescris anterior o medicatie corecta, pe care trebuie s-o respecte.
Mai exista o alta categorie de bolnavi ce prezinta boli asociate, ca hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, boala ulceroasa, hepatita cronica, colecistopatie, afectiuni pulmonare cronice, bronhopatie, boala reumatismala, afectiuni oculare, O.R.L., urologice, neurologice etc. si care aduna de la fiecare cabinet de specialitate, intr-o singura zi, un numar de medicamente care pot avea actiuni adverse, incompatibilitate, sau unele prin ele insasi agraveaza cealalta afectiune.
Este bine si necesar ca fiecare familie sa aiba anumite medicamente de uz propriu pentru afectiuni intercurente, dar ele trebuiesc luate sub indrumarea medicului, eventual a celui de familie care cunoaste mai bine pacientul in cauza.
Administrarea medicamentelor din proprie initiativa, pe langa cele aratate mai inainte, mai prezinta si riscul alergic sau de idiosincrazie la o serie de produse farmaceutice, ce se poate complica cu forma grava de soc anafilactic.
Alt risc care exista este intoxicatia medicamentoasa, ce se poate complica cu afectarea renala, blocajul functiei rinichilor, determinand insuficienta renala acuta iatrogenica.
Se poate vorbi mult despre abuzul de medicamente (luate de pacient sau prescrise de medic).
Nu trebuie sa uitam insa, cand deschidem flaconul sau pregatim fiolele, de efectele secundare ale medicamentelor care pot fi de multe ori la fel de periculoase ca insasi boala.
Dr. Nicolae HERESCU