Saptamana Nebunilor
Ultima saptamana dinaintea Postului Pastelui se numeste, dupa tinuturi,
Saptamana Branzei, Saptamana Alba, Saptamana Nebunilor ori Saptamana
Bondrisilor.
La geto-daci, acelasi post se numea Candi-Diana, "Zilele Albe; Zilele Purificarii" sau Can-Tabaza, "Hrana Curata".
In Gorj, se spune ca "Saptamana Nebunilor - Saptamana Branzei este numita asa din pricina ca in aceasta saptamana dau zor sa se insoare numai prostii si uratii satelor".
In Ardeal, in aceasta perioada, feciorii umbla mascati, facand glume si nebunii, pe drumuri si pe la casele oamenilor, de unde capata de baut.
Prin zona Abrudului, mascatii se numesc farsangari, iar prin Reteag - mascurasi.
Tinerii bucovineni, ce n-au apucat a se logodi sau a se cununa inainte de Saptamana Alba, au obiceiul de a se casatori in joia acestei saptamani.
Aceasta zi se cheama in Banat Joia Nepomenita sau Joia Necurata.
Prin judetul Olt, aceasta zi se numeste Joia Tuturor Jivinelor sau Joia Furnicilor.
Acolo, joia aceasta se tine impotriva tuturor jivinelor, mai ales impotriva furnicilor.
Tot omul se scoala atunci din zori si face o turta de malai sau de faina, cu branza ori unt pe ea si o duce pe camp, unde o pune pe un musuroi de furnici sau in padure pe un copac.
In duminica de pe urma a Caslegilor, adica in ziua de Lasatul Secului, se cununa de obicei vaduvele si vaduvii.
Flacaii si fetele care, desi le-a sosit vremea, au ramas necasatoriti, sunt luati in ras, pe seara, de catre altii mai tineri, prin diferite strigaturi usturatoare.
Ace stia din urma se suie pe o colina sau pe un deal, aproape de sat, si, cu glas schimbat, ca sa nu fie recunoscuti si batuti, striga versuri satirice, in care sunt pomenite fetele batrane si flacaii tomnatici.
Atunci aprind focuri in varful unor prajini si le rotesc in timp ce chiuie.
In Muntenia, acest obicei se numeste Olelia, Uralia sau Dihornit .
Prin Teleorman, cei ramasi necasatoriti, din diferite pricini, se bat cu burduful, in prima zi a Saptamanii Nebunilor.
In unele parti din Ardeal, se spune ca "daca voiesti sa fii scutit de soareci, trebuie sa t ii si sa ajunezi lunea din Saptamana Alba".
In schimb, muntenii cred ca in Saptamana Nebunilor "nu e bine sa te speli la cap, caci se scutura burdufurile cu branza in cap (adica faci matreata ) si - ti albe ste parul curand".
In seara de Lasatul Secului, vecinii si cunoscutii sau rudele se strang laolalta intr-o casa, unde mananca, beau si petrec pana noaptea tarziu.
La despartire, toti trebuie sa manance cate un ou de gaina, fiert sau prajit, ca sa li se para postul mic si usor, si, cum mananca oul de repede, asa sa treaca si postul de iute.
Cand mananca oul, ei spun :
" Ousor, ousor, / Sa-mi para postul usor!".
In unele sate , este datina ca, in ziua de Lasatul Secului, toti cei ce au petrecut impreuna sa manance din acelasi ou.
In aceasta zi, in Muntenia, este obiceiul ca vecinii si neamurile sa-si ceara iertare - " iertaciune" - unii de la altii , ca sa intre curati in post.
Adrian BUCURESCU
La geto-daci, acelasi post se numea Candi-Diana, "Zilele Albe; Zilele Purificarii" sau Can-Tabaza, "Hrana Curata".
In Gorj, se spune ca "Saptamana Nebunilor - Saptamana Branzei este numita asa din pricina ca in aceasta saptamana dau zor sa se insoare numai prostii si uratii satelor".
In Ardeal, in aceasta perioada, feciorii umbla mascati, facand glume si nebunii, pe drumuri si pe la casele oamenilor, de unde capata de baut.
Prin zona Abrudului, mascatii se numesc farsangari, iar prin Reteag - mascurasi.
Tinerii bucovineni, ce n-au apucat a se logodi sau a se cununa inainte de Saptamana Alba, au obiceiul de a se casatori in joia acestei saptamani.
Aceasta zi se cheama in Banat Joia Nepomenita sau Joia Necurata.
Prin judetul Olt, aceasta zi se numeste Joia Tuturor Jivinelor sau Joia Furnicilor.
Acolo, joia aceasta se tine impotriva tuturor jivinelor, mai ales impotriva furnicilor.
Tot omul se scoala atunci din zori si face o turta de malai sau de faina, cu branza ori unt pe ea si o duce pe camp, unde o pune pe un musuroi de furnici sau in padure pe un copac.
In duminica de pe urma a Caslegilor, adica in ziua de Lasatul Secului, se cununa de obicei vaduvele si vaduvii.
Flacaii si fetele care, desi le-a sosit vremea, au ramas necasatoriti, sunt luati in ras, pe seara, de catre altii mai tineri, prin diferite strigaturi usturatoare.
Ace stia din urma se suie pe o colina sau pe un deal, aproape de sat, si, cu glas schimbat, ca sa nu fie recunoscuti si batuti, striga versuri satirice, in care sunt pomenite fetele batrane si flacaii tomnatici.
Atunci aprind focuri in varful unor prajini si le rotesc in timp ce chiuie.
In Muntenia, acest obicei se numeste Olelia, Uralia sau Dihornit .
Prin Teleorman, cei ramasi necasatoriti, din diferite pricini, se bat cu burduful, in prima zi a Saptamanii Nebunilor.
In unele parti din Ardeal, se spune ca "daca voiesti sa fii scutit de soareci, trebuie sa t ii si sa ajunezi lunea din Saptamana Alba".
In schimb, muntenii cred ca in Saptamana Nebunilor "nu e bine sa te speli la cap, caci se scutura burdufurile cu branza in cap (adica faci matreata ) si - ti albe ste parul curand".
In seara de Lasatul Secului, vecinii si cunoscutii sau rudele se strang laolalta intr-o casa, unde mananca, beau si petrec pana noaptea tarziu.
La despartire, toti trebuie sa manance cate un ou de gaina, fiert sau prajit, ca sa li se para postul mic si usor, si, cum mananca oul de repede, asa sa treaca si postul de iute.
Cand mananca oul, ei spun :
" Ousor, ousor, / Sa-mi para postul usor!".
In unele sate , este datina ca, in ziua de Lasatul Secului, toti cei ce au petrecut impreuna sa manance din acelasi ou.
In aceasta zi, in Muntenia, este obiceiul ca vecinii si neamurile sa-si ceara iertare - " iertaciune" - unii de la altii , ca sa intre curati in post.
Adrian BUCURESCU